Un buget stacojiu si peticit(feb. 6, 2016)
Bugetul anului 2016 a fost aprobat! Asteptam prima rectificare. Si pentru ca este prematur sa facem analize privind bugetul anului 2016 pentru ca asa e in Romania, lucrurile sunt schimbatoare cand e vorba despre buget sau politicile bugetare, ne vom multumi sa facem analize privind bugetul anului 2015.
Daca veti urmari infograma de mai jos, infograma realizata la solicitarea Dumitrescu & Asociatii de catre analistul Andrei Deheleanu, veti putea observa repartitia bugetara pe ordonatorii principali de credite dupa cum veti observa raportul dintre venituri si cheltuieli la principalele categorii bugetare precum si o comparatie cu elementele relevante ale bugetului anului 2014.
In primul rand trebuie sa remarcam o sporire a bugetului 2015 fata de 2014 la majoritatea ministerelor ca ordonatori majori de credite. Reduceri au fost operate doar la Ministerul Sanatatii cu – 1,45% si Ministerul Economiei cu -6,21%. Sporirea bugetului general consolidat al Romaniei arata o evidenta crestere a sumelor colectate la buget, crestere determinata de imbunatatirea disciplinei fiscale in principal dar si de cresterea economiei nationale in general. Aici sunt dator cu o observatie legata de imbunatatirea disciplinei fiscale unde, in opinia mea, cresterea a fost realizata prin masuri coercitive si nu stimuluri fiscale in timp ce, pentru prima data in istoria procedurilor fiscale, veniturile din amenzi si alte sanctiuni fiscale s-au constituit venituri la bugetul de stat nemaifiind gestionate in mod distinct. Cresterea din 2015 este deci, in opinia mea, doar partial sustenabila pe termen mediu.
Analizand distributia bugetara observam cresterea robusta in 2015 a bugetului Ministerului Fondurilor Europene cu 96,19%, a Ministerului Transporturilor cu 12,93% ambele fiind de natura sa compenseze pe deplin reducerea usoara a bugetului Ministerului Economiei fata de 2014, precum si cresterea mai modesta a bugetului Ministerului Agriculturii cu 2,21%. Modificarile in distributia bugetara arata tendinta in politica guvernamentala de sustinere a investitiilor in cresterea economica, transporturi si agricultura. Vestile par foarte imbucuratoare, mai ales daca aceasta tendinta se va mentine si in anii urmatori.
Totusi, la o analiza atenta a alocatiilor bugetare concrete vom observa ca cei mai mari “consumatori” de fonduri bugetare sunt Ministerul Muncii si Ministerul Agriculturii. Pensiile, alocatiile sociale si subventiile pentru agricultura uriase la nivel bugetului actual al Romaniei nu fac decat sa intareasca opiniile specialistilor straini ce apreciaza ca excesive si costisitoare politicile sociale ale guvernului care intretine in continuare categorii sociale largi cu resurse financiare importante. Alocatiile concrete consistente atribuite Ministerului Finantelor si celui de Interne, cei mai mari angajatori din corpul functionarilor publici, nu fac decat sa intareasca aceasta observatie. In comparatie cu acesti mari consumatori de bani publici, fondurile alocate Ministerului Fondurilor Europene despre care vorbeam mai sus si ale celui al IMM-urilor par maruntis.
Concluzionand, apreciez ca bugentul Romaniei, cel din 2015 la fel ca cel din 2014 si cel curent 2016, este unul de asistenta sociala si sustinere intensa a unor categorii largi de populatie – functionari publici, pensionari si agricultori in primul rand in timp ce investitiile in cresterea economica, infrastructura si economia privata sunt in crestere dar inca foarte firave. Un fel de economie de piata “cu fata umana” dupa cum cred ca va suna cunoscut. Iar “fata” asta aparent umana va lasa cicatrici pentru multa vreme de acum incolo.
