Cel mai mare angajator din economie, pus pe butuci(apr. 14, 2014)

Salariatii din firmele mici sunt mai multumiti decat colegii lor din corporatii, au un nivel educational inalt si sunt mai fideli angajatorului. Din pacate, cu beţe in roate puse de stat, sectorul IMM, cel mai mare generator de locuri de munca la nivel national, poate deveni o sursa importanta de someri

Intre anii 2002 si 2010, considerat anul de apogeu al crizei economice, 85% din totalul locurilor de munca nou-aparute in Europa au fost generate de companiile mici si mijlocii. Problema este ca, spre deosebire de corporatii, care pun la dispozitie joburi relativ sigure, 50% din IMM-uri „se sting“ in primii cinci ani de la infiintare, ceea ce presupune ca, desi dau nastere la un numar mare de locuri de munca, acestea sunt si o sursa importanta de someri.

Potrivit raportului „Locurile de munca din IMM-uri“, publicat recent de o companie de consultanta olandeza, desfiintarea accelerata a posturilor disponibile in sectorul IMM se poate dovedi cel mai dur flagel care a lovit piata muncii in ultimele decenii. Cantitativ, angajatii micilor companii reprezinta o pondere imensa, de peste doua treimi, in totalul fortei de munca europene. Calitativ, in general, IMM-urile se bucura de o forta de munca educata, calificata si cu un inalt grad de productivitate.

Potrivit diverselor studii, „calitatea“ unui loc de munca poate fi cuantificata in functie de criterii precum tipul contractului, numarul de ore lucrate, posibilitatile de dezvoltare a carierei, flexibilitatea programului, incarcatura per angajat, conditiile de la locul de munca si, nu in ultimul rand, meseria in sine.

Intre ele, sunt aspecte la care angajatorii din categoria IMM-urilor nu exceleaza. De pilda, managementul resurselor umane este, practic, inexistent in companiile mici, acestea avand, in general, un proces de recrutare informal, in care avantajate sunt rudele si cunostintele patronului, mai degraba decat adevaratii specialisti disponibili in piata. Si totusi, desi pare neprofesionista, aceasta abordare aduce beneficii majore la nivelul pietei muncii, IMM-urile fiind adesea responsabile de reintegrarea unor grupuri sociale defavorizate, precum persoanele in varsta sau somerii de lunga durata. Chiar si in aceste conditii, „Raportul global al companiilor“, realizat de Banca Mondiala, arata ca, procentual, numarul angajatilor cu studii medii si superioare din firmele mici este sensibil mai mare decat cel din marile companii.

Nu la fel de bine stau IMM-urile cand vine vorba de salarizare. Pentru ca, in marea majoritate a cazurilor, sistemele de remunerare practicate de firmele mici sunt simple si nu urmaresc un sir clar de procese, cum se intampla in multinationale. Prin urmare, potrivit datelor Comisiei Europene, angajatii din intreprinderile mici si mijlocii sunt mai prost platiti decat cei din corporatii. Astfel, in cazul Romaniei, veniturile lunare ale salariatilor din IMM-uri reprezinta doar 70% din castigurile celor din corporatii. Un raport mai nefavorabil nu este de gasit decat in doua state de pe continent – cumva previzibil, este vorba de Bulgaria si Grecia. In schimb, chiar daca in nicio tara salariile din firmele mici nu le depasesc pe cele din marile companii, exista state chiar in regiunea noastra (Republica Ceha, Slovacia sau Slovenia) in care raportul este mai echilibrat, tinzand spre 100%.

Pe de alta  parte, in opinia analistilor Bancii Mondiale, nivelul mai redus al salariilor din IMM-uri are si un aspect pozitiv, intrucat denota un nivel mai ridicat al satisfactiei salariatilor la locul de munca (in ideea ca, daca nu ar compensa prin acest aspect, toti angajatii ar prefera sa lucreze in corporatii internationale). Probabil ca satisfactia se datoreaza partial si programului de lucru – circa o cincime din angajatii firmelor mici lucreaza de acasa sau cu jumatate de norma, spre deosebire de 14% din totalul fortei de munca din corporatii.

Iar firmele mici mai puncteaza la un aspect extrem de important in ochii angajatilor: tipul contractului. In timp ce sapte din zece corporatii prezente in Romania apeleaza la contracte pe perioada determinata, sub 40% din intreprinderile mici si mijlocii au adoptat aceasta practica, majoritatea optand in continuare pentru recrutarea „clasica“, pe termen nelimitat.

In schimb, angajatii din marile companii se bucura de un nivel ridicat al instruirii la locul de munca. Atat datele pentru Romania, cat si cele sintetizate la nivel global, arata ca IMM-urile nu ofera traininguri decat intr-o proportie neglijabila, spre deosebire de marile companii, care aloca acestor activitati bugete generoase.

Editia din acest an a „Raportului Fundatiei Post-Privatizare privind sectorul IMM“ atrage atentia asupra unei tendinte ingrijoratoare: intre 2008 si 2011 au fost desfiintate 13% din locurile de munca din firmele mici si mijlocii, ceea ce presupune ca, intrucat fenomenul nu a fost combatut eficient, ponderea poate sa se apropie de 20%. Procentaj care, tinand cont ca vorbim de sectorul cu cea mai numeroasa forta de munca din economie, se poate dovedi catastrofal pe termen mediu, in conditiile in care statul nu pare sa acorde prioritate necesitatilor acestei comunitati. De pilda, pana acum, autoritatile au implementat, cel putin in teorie, peste zece masuri de impulsionare a angajarilor din IMM-uri.  Un sondaj realizat de Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii (CNIPMMR) la jumatatea acestui an arata insa ca, in relatia cu statul, pana acum, antreprenorii mai mult au dat decat au luat, iar in opinia lor este nevoie de masuri guvernamentale mult mai eficiente decat cele aflate in vigoare.

De pilda, toti respondentii barometrului CNIPMMR au declarat ca nu au beneficiat de nicio suma de la bugetul asigurarilor pentru somaj in ultimii cinci ani, iar doar 23% au beneficiat de facilitati pentru crearea de noi locuri de munca. In schimb, asa cum este evident in graficul de mai jos, pentru ca sectorul IMM sa continue sa fie motorul economiei, antreprenorii au nevoie de un ajutor consistent din partea statului.